În imagine este reprezentat satul Zberoaia în perioada când Basarabia era anexata de Imperiul Rus. În centrul fotografiei se poate de observat și Conacul lui Gonata.
Uncategorized
După 1918 autorităţile române au promovat o politică de unificare administrativă, socială şi culturalspirituală a localităţilor din noile provincii, inclusiv din Basarabia, cu vechiul regat. Sugestiv în acest sens este exemplul localității Nisporeni. Aici a fost introdusă limba populaţiei româneşti majoritare în administraţie, şcoli, biserică ş.a.
În perioada interbelică, la Nisporeni se înălța monumentul Regelui Ferdinand I – Întregitorul României Mari. Bustul de bronz al Regelui a fost modelat în anul 1938 de vestitul sculptor Alexandru Plămădeală. Despre acest monument este relatat în ediția din 14 august 1943, a Ziarului „Basarabia”
Casă care se vede în imagine era situată în centrul or. Nisporeni, la ”intersecţia celor 2 râpi” (vizavi de actualul Consiliu Raional Nisporeni). A ceastă casă a fost procurată în anul 1897 cu Una Mie Trei sute ruble ruseşti în argint de la Cetăţeanul de Onoare Franţ Vasile Dobrovolschi, care la răndul său a […]
După ce curăţase Basarabia de elemente nedorite prin foametea din 1946-1947, deportările din 1941, 1949, 1951, arestările şi împuşcările fără judecată, inclusiv trimiterea basarabenilor pe linia intâi a frontului sovietic in calitate de „carne de tun” şi la munci „benevole” la minele din Donbas şi şcoli „FZO”, regimul sovietic a […]
În almanahul ”Basarabia” din 1903 au fost expuse mai multe fotografii a mănăstirilor basarabene. Printre ele sunt și câteva imagini de la Mănăstirea Vărzărești și Mănăstirea Hâncu. Anul 1903: Biserica de iarnă și chilia starețului Mănăstirii Hâncu
Ştefan Gonata s-a născut la 1 februarie 1838 la moşia tatălui, la Trifăneşti. Avea şase ani când a pierdut unul după altul trei fraţi, apoi a decedat şi mama. Tatăl şi-a dedicat viaţa de mai departe educării acestui vlăstar, care de la o vârstă destul de fragedă începuse să facă […]