{"id":206,"date":"2014-05-03T08:35:36","date_gmt":"2014-05-03T08:35:36","guid":{"rendered":"http:\/\/nisporeni1618.wordpress.com\/?p=206"},"modified":"2014-05-03T08:35:36","modified_gmt":"2014-05-03T08:35:36","slug":"dumitru-bogos-primar-de-chisinau-deputat-si-ofiter-de-informatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/2014\/05\/03\/dumitru-bogos-primar-de-chisinau-deputat-si-ofiter-de-informatii\/","title":{"rendered":"Dumitru Bogos – primar de Chi\u0219in\u0103u, deputat \u015fi ministru"},"content":{"rendered":"
\"DB2op\"<\/span><\/a><\/span><\/div>\n
Dumitru Bogos e p\u0103m\u00e2nteanul nostru care a fost o personalitate proeminet\u0103 a Basarabiei interbelice. El a fost\u00a0om politic rom\u00e2n, ofi\u021ber, jurist \u0219i publicist\u00a0care a \u00eendeplinit func\u021biile de ministru \u00een\u00a0Guvernul Take Ionescu\u00a0\u0219i de primar al\u00a0Chi\u0219in\u0103ului\u00a0(1931 – 1932).<\/div>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dumitru Bogos\u00a0s-a n\u0103scut la 14 iunie 1889, \u00een com. Groze\u015fti, jud. L\u0103pu\u015fna, fiul lui\u00a0Dumitru (preot) \u015fi Vera. \u015ecoala primar\u0103 a f\u0103cut-o la Boldure\u015fti, jud. L\u0103pu\u015fna. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

\n
\"Familia<\/a>
Familia Bogos, 1908<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/span>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0A absolvit Seminarul Teologic din Chi\u015fin\u0103u, Facul-tatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii din Var\u015fovia (1914) \u015fi \u015ecoala Militar\u0103 din Petrograd. Teza de licen\u0163\u0103 – Statele Unite ale Europei – sus\u0163inut\u0103 la Var\u015fovia, a fost premiat\u0103 de Senatul Universit\u0103\u0163ii. Era de profesie avocat. Poseda limbile rus\u0103 \u015fi francez\u0103. \u00a0Absolvind \u015fcoala de ofi\u0163eri, a fost mobilizat \u00een Armata \u0163arist\u0103 \u015fi a participat la Primul R\u0103zboi Mondial pe frontul din Polonia \u015fi \u0162\u0103rile Baltice. A fost decorat cu ordinele ruse\u015fti Sf\u00e2nta Ana \u015fi Sf\u00e2ntul Stanislav.<\/p>\n

\"Dumitru
Dumitru Bogos, (\u00een dreapta)<\/span><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
\n
\"Dumitru
Dumitru Bogos, student la Varsovia, 1910-1914<\/span><\/figcaption><\/figure>\n


\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 A luat parte activ\u0103 la mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 din Basarabia (1917-1918). A participat la Congresul Osta\u015filor Moldoveni din 20-22 octombrie 1917, fiind \u00eens\u0103rcinat cu organizarea armatei na\u0163ionale \u00een t\u00e2n\u0103ra republic\u0103 dintre Prut \u015fi Nistru. La \u015fedin\u0163a de deschidere a Sfatului \u0162\u0103rii (21 noiembrie 1918), este delegat al Comisariatului Militar Moldovenesc pe l\u00e2ng\u0103 Sfatul \u0162\u0103rii. \u00cens\u0103, nu a fost validat, fiind preferat pentru func\u0163ia de \u015fef de Stat major al armatei Republicii Moldovene\u015fti.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia (27 martie 1918), a fost primit \u00een cadrele de rezerv\u0103 ale Armatei rom\u00e2ne cu gradul de maior \u015fi cu vechimea de la 16 februarie 1918. A fost unul din primii prefec\u0163i de jude\u0163 (jud. L\u0103pu\u015fna, \u00een anii 1918-1920) din Basarabia de dup\u0103 Unire, apoi Secretar general al Internelor \u00een Basarabia – \u00een prima guvernare a mare\u015falului Al. Averescu (1921) – \u015fi ministru al Basarabiei (5-19 ianuarie 1922) sub guvernul lui Take Ionescu.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\"Dumitru
Dumitru Bogos la Bucuresti, 1921<\/span><\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Printre func\u0163iile administrative a de\u0163inut-o \u015fi pe cea de primar al municipiului Chi\u015fin\u0103u (1931-1934), iar ca legiuitor a fost deputat de L\u0103pu\u015fna \u00een trei legislaturi \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei (din partea Partidului Na\u0163ional-\u0162\u0103r\u0103nesc).\u00a0<\/span><\/p>\n

\"Elita
Elita Chi\u015fin\u0103ului, la mijlocul anilor treizeci, avea o distrac\u0163ie deosebit\u0103. La marginea de atunci a Chi\u015fin\u0103ului, \u00een dealul R\u00ee\u015fcanilor, se aflaaerodromul unde duminica pilo\u0163ii demonstrau virtu\u0163ile lor aeronautice. Primarul Chi\u015fin\u0103ului de atunci, Dimitrie Bogos, \u00een \u0163inut\u0103 de gal\u0103, al\u0103turi de al\u0163i oficiali \u015fi de fiica Nina au fost imortaliza\u0163i de un fotograf al timpului.<\/span><\/figcaption><\/figure>\n


\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 A fost membru al Partidului \u0162\u0103r\u0103nesc din Basarabia (vicepre\u015fedinte din decembrie 1918), al Partidului Poporului (aprilie 1920), al Partidului Conservator Democrat \u015fi apoi al Partidului Na\u0163ional-\u0162\u0103r\u0103nesc. \u00a0<\/span>A fost pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Ofi\u0163erilor din fosta Armat\u0103 a Republicii Democratice Moldovene\u015fti, pre\u015fedinte al Ligii Cet\u0103\u0163ene\u015fti, pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti, membru de onoare \u00een breasla ziari\u015ftilor. Decorat cu Ordinul Regele Ferdinand I, etc.\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

\"bog\"<\/span><\/a>\"bogoss01\"<\/span><\/a><\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Este autorul lucr\u0103rii La r\u0103sp\u00e2ntie. Moldova dintre Prut \u015fi Nistru \u00een anii 1917-1918 (publicat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1924 \u015fi republicat\u0103 tot la Chi\u015fin\u0103u \u00een anul 1998; relateaz\u0103 evenimentele care au dus la \u00eenf\u0103ptuirea unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia din 1918) \u015fi al mai multor articole de revist\u0103 \u015fi ziar; colaborator la ziarul Cuv\u00e2nt moldovenesc, ziarul Rom\u00e2nia nou\u0103, revista Via\u0163a Basarabiei (1932), etc. \u00cen 1936, biografia lui a fost inclus\u0103 \u00een International Reference Library and Political Parties in Rom\u00e2nia (Londra). Iar \u00een Figuri contemporane din Basarabia, publicat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1939, se sublinia c\u0103, \u201e\u00cen galeria figurilor contemporane din Basarabia, d. Bogos se r\u00e2nduie\u015fte preponderent cu un frumos trecut de realiz\u0103ri \u00een domeniul social \u015fi ob\u015ftesc, ca un om de lupt\u0103 \u015fi ac\u0163iune, energic, dotat cu o putere de munc\u0103 \u015fi persisten\u0163\u0103, menite s\u0103 duc\u0103 la bun cap\u0103t misiunile \u00een care se angajeaz\u0103”. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/span><\/p>\n

\"Dumitru
Dumitru Bogos cu familia la cursele de cai de la Chisinau, septembrie 1932<\/span><\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ceea ce mai pu\u0163in se \u015ftie despre Dumitru Bogos, este intervalul de via\u0163\u0103 din perioada celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Fiica lui, Nina Bogos-Manuil\u0103, spune c\u0103, \u201e\u00cen cel de-al doilea r\u0103zboi mondial a participat la eliberarea Basarabiei \u015fi a Transilvaniei de Nord”. A \u00eencercat s\u0103 afl\u0103m ce se ascunde sub aceast\u0103 fraz\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 A\u015fadar, \u00een perioada 13 septembrie-12 octombrie 1939, a fost concentrat la Cercul Teritorial L\u0103pu\u015fna, iar dup\u0103 invadarea sovietic\u0103 a Basarabiei \u015fi nordului Bucovinei, s-a refu-giat \u00een Vechiul Regat \u015fi \u00eentre 7 august \u015fi 1 noiembrie 1940, s-a aflat concentrat la Batalionul 15 Infanterie Marin\u0103.\u00a0<\/span>
\u00cen preajma declan\u015f\u0103rii r\u0103zboiului antisovietic, D. Bogos avea 52 de ani, era c\u0103s\u0103torit \u015fi avea trei copii. Cu toate acestea, fiind maior \u00een rezerv\u0103, a fost mobilizat, la cererea sa, \u00een armat\u0103, particip\u00e2nd la campania de eliberare a Basarabiei. Specialitatea militar\u0103 – infanterie.\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\"Familia
Familia Bogos<\/span><\/figcaption><\/figure>\n


\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen primele \u015fase luni de r\u0103zboi (21 august 1941-13 martie 1942) s-a aflat la Deta\u015famentul Infanterie Marin\u0103 Odessa, \u00een calitate de ajutor al comandantului Deta\u015famentului, ca mai apoi, \u00eentre 14 aprilie \u015fi 15 octombrie 1943, s\u0103 fie concentrat la M.St.Major, Sec\u0163ia a II-a Informa\u0163ii. Din 14 iunie 1943, a fost deta\u015fat la Centrul de Infor-ma\u0163ii \u201eB”, de pe l\u00e2ng\u0103 Corpul de Cavalerie, activ\u00e2nd informativ \u015fi contrainformativ pe frontul din Crimeea \u015fi Taman.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La 17 octombrie 1943, \u00een baza ordinului nr. 542.135 al M.St.Major, D. Bogos a fost deta\u015fat la Centrul de Informa\u0163ii \u201eH”, \u00een calitate de \u015fef de sub-centru, specializat \u00een exploatarea informativ\u0103 a prizonierilor. Aflat \u00een aceast\u0103 func\u0163ie, D. Bogos a colaborat intens cu serviciile specializate rom\u00e2ne (S.S.I., Birourile 2 ale Marilor Unit\u0103\u0163i) \u015fi germane (\u00een special cu autorit\u0103\u0163ile lag\u0103relor germa-ne de prizonieri sovietici).\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 A exploatat informativ un \u015fir de prizonieri sovietici din lag\u0103rul german de la Bobrov\u00eei Kut. \u00cen afar\u0103 de informa\u0163ii cu caracter operativ, D. Bogos a raportat conducerii Centrului \u201eH” informa\u0163ii privind: starea de spirit a popula\u0163iei din Rusia sovietic\u0103, situa\u0163ia rom\u00e2nilor-moldoveni din Nikolaev, situa-\u0163ia din Tadjikistan, Kazahstan, lupta antisovietic\u0103 de eliberare na\u0163ional\u0103 a popoarelor din Caucaz, etc.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Deoarece nu era specialist de carier\u0103 \u00een informa\u0163ii, uneori a raportat \u015fi date inutile; dup\u0103 ce \u00eenainta conducerii Centrului \u201eH” rapoarte neimportante, primea drept r\u0103spuns: din \u201einterogatoriile trimise, nu am putut scoate nimic”. \u00cen alte cazuri, a dat dovad\u0103 chiar de o st\u00e2ng\u0103cie copil\u0103reasc\u0103, mani-fest\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp o mare dorin\u0163\u0103 de a fi util Centrului \u201eH”. Un asemenea caz a avut loc \u00een martie 1944.qwe Centrul, deoarece era un serviciu secret, nu dispunea de \u015ftampil\u0103 proprie, pe actele sale fiind aplicate \u015ftampile str\u0103ine (ale \u201eServiciului Exterior, M.C.G.”, \u201eM.St. Major”, etc). La fel procedau \u015fi subcentrele, care aplicau pe actele lor \u015ftampila Birourilor 2 ale Marilor Unit\u0103\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 care erau ata\u015fate. Problema \u201elipsei” \u015ftampilelor a fost abordat\u0103 de maiorul D. Bogos \u00een martie 1944, care spunea c\u0103, \u201eSubcen-trul (\u201eBiroul Maior D. Bogos” – n.a.) e lipsit de \u015ftampile, ne lovim la fiecare pas de acest inconvenient. E nevoie, de cel pu\u0163in, de \u015ftampil\u0103 rotund\u0103. Rog dispune\u0163i procurarea”. Cererea era adresat\u0103 \u00eentr-un moment cu totul nepotrivit, c\u00e2nd to\u0163i erau alarma\u0163i de pericolul bol\u015fevic. Astfel c\u0103, \u015feful Centrului \u201eH”, locotenent-colonelul Dionisie B\u0103d\u0103r\u0103u, a \u0163inut s\u0103 sublinieze vizavi de aceast\u0103 solicitare: \u201e\u0162ara arde \u015fi Bogos cere \u015ftampile”. Maiorului i s-a r\u0103spuns prin a i se explica c\u0103, \u201eLa acel Subcentru ne mai izbim \u015fi de alte lipsuri. P\u00e2n\u0103 acuma a func\u0163ionat \u015fi f\u0103r\u0103 \u015ftampil\u0103. Lipsa \u015ftampilei se poate remedia dac\u0103 pe coresponden\u0163a Dvs. ve\u0163i pune \u015ftampila de la orice birou al Corpului, a\u015fa cum s-a f\u0103cut \u015fi p\u00e2n\u0103 acuma. Prin acest raport a\u0163i provocat ilaritate aci”.<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Cu toate c\u0103 nu a fost specialist \u00een informa\u0163ii \u015fi contrainforma\u0163ii, D. Bogos a reu\u015fit s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aportul la completarea fluxului informativ despre inamicul sovietic. Iat\u0103 ce spunea \u015feful Centrului \u201eH”, la 22 decembrie 1943, despre maiorul D. Bogos: \u201eMaiorul de rezerv\u0103 Bogos Dumitru, prezentat la serviciu \u00een ziua de 31 Octombrie 1943, a fost \u00eentrebuin\u0163at \u00een intervalul de la 1-23 Noiembrie a.c. \u00een misiuni contrainforma-tive \u00een Nikolaev \u015fi \u00eemprejurimi, \u00een special pentru verificarea unor date cerute de Armata 3-a, fie de Marele Stat Major.\u00a0<\/span>
\u00cen acela\u015fi timp a fost pus s\u0103 se intereseze, \u00een timpul diverselor deplas\u0103ri ce f\u0103cea \u00een interes de serviciu, de starea moral\u0103, disciplina \u015fi \u0163inuta trupelor rom\u00e2ne \u015fi a osta\u015filor izola\u0163i care treceau prin Nikolaev, spre front sau spre \u0163ar\u0103.\u00a0<\/span>\u00cen general, s-a achitat mul\u0163umitor de \u00eens\u0103rcin\u0103rile primite.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 De la 23 Noiembrie la 18 Decembrie 1943, a lucrat \u00een lag\u0103rul german de prizonieri ru\u015fi din localitatea Bobrov\u00eei Kut \/54 Km. Nord-Est Kerson\/, unde a interogat o serie de prizonieri, care \u00eens\u0103 nu au fost \u00een m\u0103sur\u0103 a furniza informa\u0163iuni importante. \u00a0<\/span>\u00cen alte lag\u0103re din acea regiune, nu a putut s\u0103 se deplaseze din cauza drumurilor rele \u015fi desfundate.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ofi\u0163erul este obsedat de ideea c\u0103 s-ar putea \u00eentreprinde o ac\u0163iune de propagand\u0103 ce ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca urmare dezagregarea armatei ro\u015fii \u015fi r\u0103sturnarea regimului sovietic, dar nu are clar \u00een mintea lui cum s-ar putea face aceasta. \u00a0<\/span>Este animat de dorin\u0163a de a fi util, \u00eens\u0103 fiind lipsit de experien\u0163a necesar\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte activitatea din cadrul misiunilor Biroului (Centrului \u201eH” – n.a.), trebuie\u015fte mereu \u00eendrumat, iar \u00eens\u0103rcin\u0103rile ce i se dau, bine compartimentate \u015fi limitate \u015fi \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu. \u00a0<\/span>Sper\u0103m c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se va identifica cu procedeele de lucru \u00een materie informativ\u0103 \u015fi contrainformativ\u0103, s\u0103 ne fie de folos, cu at\u00e2t mai mult c\u0103 Centrul duce lips\u0103 de ofi\u0163eri”.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cencep\u00e2nd cu 23 martie 1944, D. Bogos a preluat la Odessa conducerea Subcentrului \u201eH.1″ al Centrului \u201eH”. La 27 martie 1944, Centrul \u201eH” a informat Biroul 2 al Corpului 3 Armat\u0103 rom\u00e2n (aflat \u00een Transnistria), c\u0103 \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile Sec\u0163iei a II-a a M.St.Major, a fost deta\u015fat pe l\u00e2ng\u0103 acel comandament, un organ informativ sub conducerea maiorului D. Bogos. Misiunea acestei structuri era de a exploata toate sursele informative (prizonieri, dezertori, \u015f.a.) de la trupele din subordinele Corpului 3 Armat\u0103, s\u0103 cerceteze persoanele prinse \u00een flagrant delict sau suspecte de spionaj, terorism \u015fi alte acte subversive. Toate datele ob\u0163inute trebuiau raportate, \u00een primul r\u00e2nd, Comandamentului Corpului 3 Armat\u0103, apoi Centrului \u201eH”.\u00a0<\/span>
Dup\u0103 o scurt\u0103 activitate la Odessa, sub presiunea frontului, subcentrul condus de D. Bogos, \u00eempreun\u0103 cu Centrul \u201eH” \u015fi celelalte subcentre din subordine, s-a instalat \u00een Basarabia, iar de acolo, \u00een mare grab\u0103, au trecut Prutul.\u00a0\"Dumitru<\/span><\/a><\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 stabilizarea frontului \u00een aprilie 1944, Subcentrul \u201eH.l” al maiorului D. Bogos a revenit \u00een Basarabia \u015fi s-a instalat \u00een ziua de 17 aprilie 1944 la Chi\u015fin\u0103u, activ\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 Divizia 14 Infanterie rom\u00e2n\u0103, aflat\u0103 sub comandament german \u00een regiunea Orhei. \u00cen a doua decad\u0103 a lunii aprilie 1944, Subcentrul \u201eH” i-a cedat sediul s\u0103u din Chi\u015fin\u0103u Centrului \u201eH” \u015fi s-a deplasat pentru activit\u0103\u0163i informative \u015fi contrainformative la Str\u0103\u015feni, pe l\u00e2ng\u0103 Corpul 47 german.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen timpul activit\u0103\u0163ii \u00een Basarabia, D. Bogos a raportat informa\u0163ii referitoare la: abuzurile autorit\u0103\u0163ilor militare germane \u015fi ale militarilor germani, situa\u0163ia agrar\u0103, starea osta\u015filor sovie-tici din Divizia 84 a Armatei 4 sovietice (Frontul II Ucrainean) \u015fi a popula\u0163iei civile din sec-torul acestei divizii, activitatea organiza\u0163iei de partizani din p\u0103durea C\u0103priana, etc.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 o prezen\u0163\u0103 permanent\u0103 \u00een cele mai periculoase sectoare ale frontului, la 17 mai 1944, maiorul D. Bogos a solicitat desconcentrat. Raportul lui a fost trimis Sec\u0163iei a II-a a M.St.Major pentru a se decide, \u00een care lt.-colonelul D. B\u0103d\u0103r\u0103u a notat urm\u0103toarele: \u201e(…) Ofi\u0163erul fiind \u00eenaintat \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi suferind, nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 suporte eforturile cerute de actualele \u00eemprejur\u0103ri \u00een care activeaz\u0103 Centrul”. Avea 56 de ani, era bolnav de reumatism \u015fi \u201esuferea de oboseal\u0103”. \u015eeful Centrului \u201eH” ruga s\u0103 i se solu\u0163ioneze favorabil cererea, propun\u00e2nd ca \u00eenlocuitori pe maiorul Mladin ori c\u0103pitanul Ba\u0163aliuc, \u201epropus de mult”. \u00cens\u0103, din cauz\u0103 c\u0103 situa\u0163ia de pe front devenea tot mai dramatic\u0103, D. Bogos a fost obligat s\u0103-\u015fi continue activitatea \u00een Centrul \u201eH”.\u00a0\"Dumitru<\/span><\/a><\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Dup\u0103 c\u0103derea regimului Antonescu de la 23 august 1944, \u00eentreaga activitate informativ\u0103 \u015fi contrainformativ\u0103 a servici-ilor speciale rom\u00e2ne\u015fti de pe frontul din r\u0103s\u0103rit a fost sistat\u0103.\u00a0<\/span>\u00cen campania Armatei rom\u00e2ne de pe frontul din vest, D. Bogos a participat la luptele de eliberare a Transilvaniei de nord de sub ocupa\u0163ia hortyst\u0103. Alte detalii despre activitatea lui D. Bogos de dup\u0103 23 august 1944, r\u0103m\u00e2n deocamdat\u0103 necunoscute pentru noi. Ultimul domiciliu l-a avut \u00een Bucure\u015fti, str. Justi\u0163iei nr. 41.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 A decedat la 14 mai 1946, la Bucure\u015fti, din cauza unei tumori canceroase \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Ghencea, apoi transferat \u00een cripta familiei din cimitirul M\u0103n\u0103stirii Cernica.\u00a0<\/span>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen 1950, \u00een timpul masivelor arest\u0103ri operate de regimul comunist din Rom\u00e2nia, la 5 mai D. Bogos a fost c\u0103utat de organele securit\u0103\u0163ii, care nu s-au l\u0103sat convinse dec\u00e2t dup\u0103 prezentarea actului de deces.\u00a0<\/span><\/p>\n

\"Mormanul
Mormanul familiei Bogos de la Manastirea Cernica, Bucuresti<\/span><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Distinc\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti: Regele Ferdinand, clasa I-a; Steaua Rom\u00e2niei, \u00een grad de Comandor; Coroana Rom\u00e2niei, \u00een grad de Comandor; Vulturul Rom\u00e2niei, \u00een grad de Ofi\u0163er; Medalia Pele\u015f, etc.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Sursa : Pavel MORARU Rev. Axa Nr. 18, martie 2010 <\/em>via Chi\u0219in\u0103u.blogspot.com<\/span><\/a><\/span><\/div>\n
<\/div>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru Bogos e p\u0103m\u00e2nteanul nostru care a fost o personalitate proeminet\u0103 a Basarabiei interbelice. El a fost\u00a0om politic rom\u00e2n, ofi\u021ber, jurist \u0219i publicist\u00a0care a \u00eendeplinit func\u021biile de ministru \u00een\u00a0Guvernul Take Ionescu\u00a0\u0219i de primar al\u00a0Chi\u0219in\u0103ului\u00a0(1931 – 1932).<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[26],"tags":[88,89,90,91,92,93,30,15,78,94,95,32],"class_list":{"0":"post-206","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-galerie-foto","7":"tag-bogos","8":"tag-dimitrie-bogos","9":"tag-dumitru-bogos","10":"tag-grozesti","11":"tag-grozesti-nisporeni","12":"tag-interbelic","13":"tag-moldova","14":"tag-nisporeni","15":"tag-nisporeni-romania","16":"tag-personalitati-interbelice","17":"tag-primari-ai-chisinaului","18":"tag-prut","19":"czr-hentry"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=206"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/206\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}