{"id":480,"date":"2015-07-29T21:22:07","date_gmt":"2015-07-29T21:22:07","guid":{"rendered":"https:\/\/nisporeni1618.wordpress.com\/?p=480"},"modified":"2015-07-29T21:22:07","modified_gmt":"2015-07-29T21:22:07","slug":"nisporenii-anilor-1918-1929-oglinda-vietii-culturale-si-spirituale-a-basarabiei-interbelice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/2015\/07\/29\/nisporenii-anilor-1918-1929-oglinda-vietii-culturale-si-spirituale-a-basarabiei-interbelice\/","title":{"rendered":"Nisporenii anilor 1918-1929 \u2013 Oglinda Vie\u021bii culturale \u0219i spirituale a Basarabiei interbelice"},"content":{"rendered":"

\"\u0218tefan-Holban-Marin-Fudulu-Pan-Halippa-\u00eempreun\u00e3-cu-s\u00e3teni-din-Nisporeni-jude\u0163ul-L\u00e3pu\u0219na-deputa\u021bi-\u0219i-aleg\u00e3tori\"<\/a><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 1918 autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au promovat o politic\u0103 de unificare administrativ\u0103, social\u0103 \u015fi culturalspiritual\u0103 a localit\u0103\u0163ilor din noile provincii, inclusiv din Basarabia, cu vechiul regat. Sugestiv \u00een acest sens este exemplul localit\u0103\u021bii Nisporeni. Aici a fost introdus\u0103 limba popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti majoritare \u00een administra\u0163ie, \u015fcoli, biseric\u0103 \u015f.a. Au fost reparate cl\u0103dirile \u015fcolilor, bisericilor, care nu fuseser\u0103 renovate pe tot parcursul Primului R\u0103zboi Mondial. S-au deschis noi institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Au fost \u00een\u0103l\u0163ate edificii pentru \u015fcoli. S-a introdus \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar general obligatoriu, p\u0103rin\u0163ilor explic\u00e2ndu-li-se, c\u0103 era imperios necesar ca odraslele lor s\u0103 frecventeze regulat \u015fcoala, s\u0103 ob\u0163in\u0103 cuno\u015ftin- \u0163e trainice, care pe viitor urmau s\u0103 le fie utile \u00een via\u0163a. \u0218colile au fost completate cu inventar, cadre didactice, c\u0103r\u0163i, caiete \u015f.a. Pe parcursul a zece ani, care trecuser\u0103 de la Marea Unire, via\u0163a cultural-spiritual\u0103 din Nisporeni \u015fi din alte localit\u0103\u0163i ale Basarabiei a intrat \u00een normalitate, reprezentan\u0163ii fiec\u0103rei etnii put\u00e2nd s\u0103 se dezvolte \u00een condi\u0163ii na\u0163ionale fire\u015fti f\u0103r\u0103 a fi \u00eencorseta\u021bi de politici rigide de sorginte imperial\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Domina\u0163ia \u00eendelungat\u0103 str\u0103in\u0103 de sorginte imperial\u0103 rus\u0103 a l\u0103sat \u00een spa\u0163iul de la est de Prut o mo\u015ftenire precar\u0103 \u00een domeniul culturii, inclusiv al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. La \u015fedin\u0163a \u201eSfatului \u0162\u0103rii\u201d din 26 februarie\/11 martie 1918, reprezentantul comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti Slu- \u0163chi a declarat franc: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul (de la est de Prut \u2013 n.n.) e \u00eentr-un stadiu embrionar. Aceasta, desigur, este rezultatul unei lungi perioade de rusificare \u015fi de \u00een\u0103- bu\u015fire a spiritului na\u0163ional al popula\u0163iei\u2026\u201d. La 10 iunie, Guvernul Provizoriu a dispus ca \u015fcolile s\u0103 treac\u0103 \u00een sfera de administrare a zemstvelor \u015fi prim\u0103riilor.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom elucida evolu\u0163ia culturii \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din localitatea Nisporeni pe fundalul procesului de dezvoltare a acestui domeniu important \u00een circumscrip\u0163ia cu acela\u015fi nume \u015fi al regiunii Basarabia \u00een perioada interbelic\u0103, care \u00een amintirea contemporanilor a r\u0103mas ca o lumini\u0163\u0103 str\u0103lucitoare \u00een lungul tunel, ap\u0103rut dup\u0103 28 iunie 1940 \u00een regiunea mult p\u0103timit\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 unire s-au constituit premise pentru ameliorarea instruirii publice \u00een domeniul rural. \u00cen 1918, Direc\u0163ia instruc\u0163iunii publice a Basarabiei a elaborat concep\u0163ia sa \u00een chestiunea na\u0163ionaliz\u0103rii \u015fcolii medii, potrivit c\u0103reia fiecare etnie avea dreptul s\u0103-\u015fi \u00eenve\u0163e copiii \u00een limba matern\u0103. A urmat decretul regal din 9 ianuarie 1919, prin care \u015fcolile primare din Basarabia au fost trecute \u00een subordonarea Ministerului Instruc\u0163iunii \u015fi Cultelor din Rom\u00e2nia, iar cadrele didactice basarabene au devenit salaria\u0163ii acestui minister. \u00cens\u0103 rezolvarea decretului \u00een totalitatea sa a durat. La nivel local urmau s\u0103 fie \u00eentreprin\u015fi pa\u015fi hot\u0103r\u00e2\u0163i \u00een acest sens, deoarece \u00een condi\u0163iile de arondare a structurilor administrative locale ap\u0103reau noi chestiuni de solu\u0163ionat.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 un rol important \u00een dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Basarabia l-a jucat Asocia\u0163ia corpului didactic din regiune, care s-a impus deja prin primele decizii elaborate. Comitetul Central al Asocia\u0163iei s-a pronun\u0163at ferm pentru implementarea \u00een Basarabia a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din vechiul regat prin reorganizarea sistemului local de instruc\u0163iune, introducerea \u00een procesul de instruire a limbii materne \u015fi democratizarea \u015fcolii. M\u0103surile erau binevenite, deoarece \u00een urma reformelor efectuate \u00een vechiul regat la \u00eenceputul secolului al XX-lea de c\u0103tre Spiru Haret, titularul Ministerului de resort, sistemul de instruire rom\u00e2n devenise unul dintre cele mai moderne \u00een Europa. \u00cen anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1919\/1920, o comisie a Asocia\u0163iei, sub egida directorului general de instruc\u0163iune, a preg\u0103tit documentele respective privind orientarea pedagogilor de la est de Prut \u00een sistemul de instruire rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La 26 ianuarie 1919, \u015etefan Ciobanu, directorul instruc\u0163iunii publice din regiune, men\u0163iona c\u0103 \u00een baza decretului regal din 9 ianuarie toate \u015fcolile primare din Basarabia erau transferate sub auspiciile exclusive ale Ministerului Instruc\u0163iunii Publice. De aici rezult\u0103 c\u0103 autoritatea \u015fcolar\u0103 de la est de Prut devenea \u015fi reprezentantul ministerului de resort. Pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp, comitetele \u015fi consiliile didactice se suspendau, iar dosarele \u015fcolare de la zemstv\u0103 \u015fi prim\u0103ria (Chi\u015fin\u0103u) urmau a fi transmise revizorilor de resort. La 18 martie al aceluia\u015fi an, Directoratul Instruc\u0163iunilor publice a \u00eenaintat prefecturii Chi\u015fin\u0103u o cerere potrivit c\u0103reia acesta urma, \u00eempreun\u0103 cu autorit\u0103\u0163ile locale, s\u0103 pun\u0103 transportul necesar la dispozi\u0163ia inspectorilor \u015fcolari \u00een timpul deplas\u0103rii lor \u00een teritoriu. \u00cen aceea\u015fi ordine de idei, la 23 iunie 1919, Directoratul Instruc\u0163iunii Publice din Basarabia, reiter\u00e2nd faptul c\u0103 \u00een 1917 \u015fcolile parohiale fuseser\u0103 scoase din subordonarea bisericilor locale, cerea autorit\u0103\u0163ilor eclesiastice s\u0103 nu se amestece direct \u00een procesul de instruire.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00centr-o situa\u0163ie destul de grea se g\u0103seau sediile \u015fcolilor, deoarece \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial nu s-au alocat bani pentru construirea \u015fi repararea lor. La aceasta se ad\u0103uga lipsa de c\u0103r\u0163i \u015fi rechizite \u015fcolare, imperios necesare \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. \u00cen raportul s\u0103u din 4 iunie 1919, Th. Ionescu-Dore, subprefectul plasei Nisporeni, men\u0163iona: \u201e\u015ecolile \u2026 las\u0103 de dorit foarte mult. Pe de alt\u0103 parte, localurile improprii, lipsa de c\u0103r\u0163i \u015fi de \u00eembr\u0103c\u0103minte cum \u015fi drumurile noroioase au f\u0103cut ca \u015fcolile s\u0103 fie prea pu\u0163in frecventate. A\u015fa c\u0103 la o inspec\u0163ie a \u015fcolilor din Nisporeni, trei dintre ele le-au g\u0103sit \u00eencuiate cu trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de vacan\u0163a Pa\u015ftilor. Se impune doar o c\u00e2t mai grabnic\u0103 \u015fi radical\u0103 repara\u0163ie la \u015fcoli, mai ales c\u0103 sunt comune ca Fr\u0103sine\u015fti \u015fi altele, care au localuri de \u015fcoal\u0103 foarte bune, \u00eens\u0103 nefiind terminate se deterioreaz\u0103 de tot\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Chiar \u015fi \u00een atare condi\u0163ii deloc simple autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne erau decise s\u0103 dea un impuls suplimentar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Basarabia pentru a nu fi inferior celui din restul \u0163\u0103rii. Dup\u0103 p\u0103rerea subprefecturii, \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul obligatoriu \u015fi odat\u0103 cu aceasta amendarea p\u0103rin\u0163ilor este tot at\u00e2t de necesar ca \u015fi propaganda ce trebuie s-o fac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u00een sat, sf\u0103tuind p\u0103rin\u0163ii s\u0103- \u015fi trimit\u0103 copiii la \u015fcoal\u0103\u201d. Din relat\u0103rile aceluia\u015fi oficial ar reie\u015fi c\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp, \u015fcolile din plas\u0103 nici n-au func\u0163ionat, mai ales \u00een sfera extra\u015fcolar\u0103: \u201eActivitatea extra\u015fcolar\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor este redus\u0103 la minimum posibil. Aici \u00eens\u0103 au scuze foarte puternice, \u00eentruc\u00e2t este primul an sau, mai bine zis, jum\u0103tate de an, c\u0103ci consiliile \u015fcolare au \u00eenceput dup\u0103 Anul Nou \u00een majoritatea comunelor. Nu generalizez, c\u0103ci am g\u0103sit \u00een multe comune \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori care au lucrat mult de tot, au organizat cercuri \u015fcolare \u015fi au avut \u015fcoli de adul\u0163i. S\u0103 sper\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 cursurile pedagogice cum \u015fi \u00eenl\u0103turarea unora din lipsurile de p\u00e2n\u0103 acum ca localurile improprii, lipsa de c\u0103r\u0163i \u015fi altele s\u0103 dea rezultatele ce (le) dorim fiecare\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 La 27 mai 1919, revizorul \u015fcolar al jude\u0163ului Chi- \u015fin\u0103u a prezentat un tablou cu num\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor. \u00cen cele 69 de localit\u0103\u0163i ale circumscrip\u0163iei activau 116 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, inclusiv la Ciuciuleni 7, Nisporeni, Scoreni c\u00e2te 6, C\u0103rpineni, Lozova, V\u0103rz\u0103re\u015fti 5, V\u0103lcine\u0163, Vorniceni 4, H\u00e2nce\u015fti, L\u0103pu\u015fna, P\u00e2rjolteni, Sadova 3, Cior\u0103\u015fti, Horodi\u015fte, Nem\u0163eni, Scoreni 2 \u015f.a. Prin urmare, la Nisporeni erau mai pu\u0163ini \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori dec\u00e2t la Ciuciuleni (cu unul), dar mai mul\u0163i dec\u00e2t la C\u0103rpineni (cu doi) \u015fi H\u00e2nce\u015fti (cu trei) de\u015fi erau centre ale volostelor respective.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Se apropia un nou an de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi autorit\u0103- \u0163ile for\u0163au lucr\u0103rile de repara\u0163ie pentru ca elevii s\u0103-\u015fi poat\u0103 continua instruirea \u00een condi\u0163ii mai bune dec\u00e2t \u00een anii preceden\u0163i. Aceasta se vede limpede din raportul lui Th. Ionescu-Dore din 10 octombrie 1919: \u201e\u00cen c\u00e2teva rapoarte din timpul vacan\u0163ei \u015fcolare, am ar\u0103tat starea deplorabil\u0103, \u00een care se g\u0103sesc localurile de \u015fcoal\u0103, cer\u00e2nd a se accelera repara\u0163iunile lor \u015fi a se \u00eenzestra cu mobil\u0103. De abia zilele acestea a ajuns echipa de lucr\u0103ri pentru repararea \u015fcolilor din comuna de re\u015fedin\u0163\u0103 (Nisporeni \u2013 n.n.). Totu\u015fi aici \u00een comun\u0103 \u015fi \u00een c\u00e2teva comune mai mari, s-au f\u0103cut repara\u0163iuni mici cu concursul necondi\u0163ionat al autorit\u0103\u0163ilor, iar cele mai multe din ele au nevoie de repara\u0163iuni mici \u015fi, mai ales, de mobilier. Unele din ele sunt ne\u00eenc\u0103p\u0103- toare fa\u0163\u0103 de num\u0103rul copiilor din comun\u0103 \u00een etate de \u015fcoal\u0103 \u015fi, deci, neigienice\u201d. \u00cen continuare subprefectul se opre\u015fte la neajunsurile din anumite \u015fcoli din plas\u0103, inclusiv la lipsa inadmisibil\u0103 de veceuri.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 Una din preocup\u0103rile principale ale autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne era \u00een continuare racordarea sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Basarabia la cel din \u0163ar\u0103, o aten\u0163ie deosebit\u0103 acord\u00e2ndu-se remuner\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, care constituie veriga principal\u0103 a instruirii \u015fcolare. Dup\u0103 o cercetare minu\u0163ioas\u0103 a st\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din regiune, la \u00eenceputul anului 1921 comitetul central al Asocia\u0163iei corpului didactic basarabean \u0219i-a prezentat concluzia ministerului de resort. La r\u00e2ndul s\u0103u, ministerul a adoptat decizia ca to\u0163i pedagogii basarabeni, care p\u00e2n\u0103 la 4 august 1918 au activat \u00een baze legale \u00een sistemul respectiv, urmau s\u0103 fie \u00eencadra\u0163i \u00een grade didactice \u015fi salariza\u0163i ca \u0219i cei din vechiul regat. Membrii corpului didactic, care nu cuno\u015fteau suficient limba rom\u00e2n\u0103, erau obliga\u0163i s\u0103-\u015fi aprofundeze cuno\u015ftin\u0163ele \u00een timpul cursului de var\u0103. \u00cen anii 1918 \u2013 1923, sistemul basarabean de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a fost restructurat \u00een strict\u0103 concordan\u0163\u0103 cu legisla\u0163ia \u0163\u0103rii, lu- \u00e2ndu-se, bine\u00een\u0163eles, \u00een considerare \u015fi unele particularit\u0103\u0163i locale. Aici se avea \u00een vedere, \u00een primul r\u00e2nd, componen\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103 a popula\u0163iei dintr-o comun\u0103 ori alta a regiunii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1919\/1920 \u00een plasa Nisporeni a \u00eenceput cu o oarecare \u00eent\u00e2rziere. \u00cen pofida acestui fapt, \u015fcolile erau frecventate de un num\u0103r mare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103cei. Copiii erau instrui\u0163i deja \u00een limba rom\u00e2n\u0103, un fenomen curios pentru satele basarabene, \u00een care decenii la r\u00e2nd popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 majoritar\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103. De asemenea, se organizau cursuri speciale pentru adul\u0163i, frecventate \u00een fiecare \u015fcoal\u0103 de c\u00e2te 40-50 de participan\u0163i la acest proces benevol. Ulterior, mul\u0163i adul\u0163i localnici, care anterior \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 s\u0103 scrie cu caractere chirilice, scriau deja cu grafie latin\u0103. Aceasta se vede limpede \u015fi din raportul subprefecturii plasei Nisporeni din 18 aprilie 1920, \u00een care se men\u0163iona c\u0103 \u015fcoala f\u0103cuse mari progrese. Elevii, cu mici excep\u0163ii, frecventau regulat \u015fcoala din localitate, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd cu mare tragere de inim\u0103 \u00een limba matern\u0103. Dup\u0103 3-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, elevii claselor \u00eent\u00e2i citeau deja pe carte. \u00cen \u015fcoal\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii organizau m\u0103suri culturale cu p\u0103- rin\u0163ii, care ascultau cu mult interes \u015fi m\u00e2ndrie c\u00e2nd odraslele lor reciteau vreo poezie ori povesteau cu mult t\u00e2lc vreo \u00eent\u00e2mplare hazlie.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cencep\u00e2nd cu 1 aprilie 1921, \u00een Basarabia a fost introdus \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar general obligatoriu de la v\u00e2rsta de 7 p\u00e2n\u0103 la 16 ani. Pentru implementarea acestei legi \u00een condi\u0163iile unei localit\u0103\u0163i rurale fusese prev\u0103- zut un termen de 5 ani. Aici se cere de men\u0163ionat faptul c\u0103 \u00een fosta Uniune Sovietic\u0103 o lege similar\u0103 a fost adoptat\u0103 cu un deceniu mai t\u00e2rziu dec\u00e2t \u00een Basarabia. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Conform prevederilor legii men\u0163ionate din Rom\u00e2- nia, to\u0163i copiii de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103 urmau s\u0103 fie \u00eencadra\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar. \u015ecoala primar\u0103 din Rom\u00e2nia era compus\u0103 din dou\u0103 cicluri: \u00een primul (de patru ani) elevii ob\u0163ineau cuno\u015ftin\u0163e elementare, iar \u00een al doilea (de trei ani) \u2013 o preg\u0103tire profesional\u0103 \u00een domeniul agriculturii, meseriilor \u015fi comer\u0163ului. De asemenea, era prev\u0103zut cursul \u015fcolar obligatoriu pentru tinerii de 12-18 ani care nu absolviser\u0103 primul ciclu al \u015fcolii primare de 4 ani. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii primare, cei care aveau capacit\u0103\u0163i intelectuale \u015fi posibilit\u0103\u0163i materiale \u00ee\u015fi urmau studiile \u00een gimnazii \u015fi licee.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Pentru completarea permanent\u0103 a corpului didactic cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori profesioni\u015fti, \u00een Basarabia func- \u0163ionau \u015fcoli normale (pedagogice), \u00een 1927, \u00een regiune fiind \u00eenregistrate deja 10 institu\u0163ii de acest fel. Studiile \u00een \u015fcolile secundare erau cu plat\u0103 (\u00een special, pentru copiii din familiile \u00eenst\u0103rite). Pentru instruirea tinerilor basarabeni dota\u0163i \u015fi dornici de carte statul rom\u00e2n acorda un anumit num\u0103r de burse. M\u0103- surile \u00eentreprinse de statul rom\u00e2n au permis ca \u015fcoala din Basarabia treptat s\u0103 se completeze suficient \u015fi stabil cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori bine preg\u0103ti\u0163i profesional \u015fi cu o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 civic\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen sistemul de instruire un rol important \u00eel juca comitetul \u015fcolar, care gestiona procesul de solu\u0163ionare a chestiunilor materiale referitoare la organizarea sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din localitate. La 13 aprilie 1921 a fost organizat\u0103 adunarea general\u0103 a locuitorilor din Nisporeni. \u00cen procesul-verbal al adun\u0103rii se men\u0163iona: \u201eNoi membrii Adun\u0103rii Generale din comuna Nisporeni sub pre\u015fedin\u0163ia (primarului \u2013 n.n.) Leon Lupei asistat de Andrei Ghe\u0163iu \u015fi Carsicova Maria, secretar de \u015fedin\u0163\u0103, ne-am \u00eentrunit \u00een localul \u015fcolii nr. 3 din comuna Nisporeni \u015fi cu majoritatea de voturi am ales ca membri ai Comitetului \u015fcolar comunal pe domnii Gheorghe E\u0163cu, Gheorghe Artenie, Ioni\u0163\u0103 Prosirie, Ion Canuda \u015fi preotul Iulian Lvovschi\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen 1920, \u00een jude\u0163ul Chi\u015fin\u0103u erau 180 de \u015fcoli, \u00een care lucrau 230 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. \u00cen comuna Nisporeni, volostea \u015fi subprefectura cu acela\u015fi nume erau 4 \u015fcoli, \u00een care activau 6 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. \u00cen calitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een \u015fcoala nr. 1 lucra Zubcova Elena, \u00een \u015fcoala nr. 2 \u2013 Lvovschi Sofia, \u00een \u015fcoala nr. 3 \u2013 Car\u015ficova Maria, \u00een \u015fcoala nr. 4 \u2013 \u0162upa Mihail, Popova Eugenia \u015fi Dodu Alexandra. \u00cen \u015fcoal\u0103 se mai resim\u0163eau urm\u0103rile Primului R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd \u00een locul b\u0103rba\u0163ilor pleca\u0163i pe front erau angajate \u00een serviciu cu prioritate persoane de gen feminin.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1921\/1922 instruirea s-a \u00eenceput la timpul respectiv, ceea ce rezult\u0103 din raportul subprefecturii plasei Nisporeni din 14 noiembrie 1921: \u201e\u015ecolile au deschis cursurile \u00eenc\u0103 \u00een luna septembrie. \u00cens\u0103 \u00een cele mai multe comune 146 | Akademos 1\/2015 ISTORIE frecven\u0163a e foarte mic\u0103, p\u0103rin\u0163ii nu-\u015fi trimit copiii la \u015fcoal\u0103 \u015fi de cele mai multe (ori) cauza este \u00eensu\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul care (nu se) \u00eenvoie\u015fte a se cobor\u00ee \u00een mijlocul s\u0103tenilor pentru a-i convinge de utilitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului c\u0103ci mul\u0163i dintre ei voiesc a comanda s\u0103tenilor pentru a-\u015fi trimite copiii la \u015fcoal\u0103\u201d. Cum p\u00e2n\u0103 la 1918 instruirea \u00een satele basarabene se efectua \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 (rus\u0103) etniei majoritare a regiunii, mul\u0163i p\u0103rin\u0163i, mai ales din familii cu venituri modeste, nu-\u015fi trimiteau copiii la \u015fcoal\u0103 din considerentul c\u0103 \u015ftiin\u0163a de carte nu aduce niciun folos omului simplu, prefer\u00e2nd s\u0103-i antreneze \u00een lucr\u0103rile de c\u00e2mp. Se cerea o munc\u0103 de explica\u0163ie pentru p\u0103- rin\u021bi din partea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului cum c\u0103 un om instruit se descurc\u0103 mai bine \u00een via\u0163\u0103 dec\u00e2t un nec\u0103rturar.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Treptat \u015fi biserica din Basarabia se \u00eencadra \u00een spectrul social al statului rom\u00e2n, provoc\u00e2nd tot mai pu\u0163ine reclama\u0163ii din partea unor reprezentan\u0163i ai popula\u0163iei. La 14 noiembrie 1921, subprefectura men\u0163iona c\u0103 \u00een plasa Nisporeni \u201esentimentul religios se men\u0163ine \u00eenc\u0103 la nivelul din trecut. \u015ei cu toate c\u0103 \u00een plasa noastr\u0103 nu au fost (cazuri ca \u2013 n.n.) primarul sau autorit\u0103\u0163ile poli\u0163iene\u015fti s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a popula\u0163iei legea privitoare la taxele ce trebuie pl\u0103tite preotului pentru diferite slujbe religioase. \u015ei cu toate c\u0103 nici adresa arhiepiscopiei prin care ni se aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 aceia lege nu e aplicat\u0103 \u00een Basarabia unde preo\u0163ii fac acele servicii cu totul gratuit, nu este conform\u0103 cu adev\u0103rul, totu\u015fi am constatat cu pl\u0103cere c\u0103 reclama\u0163iunile contra preo\u0163ilor s-au r\u0103rit foarte mult \u00een ultimul timp\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Dup\u0103 \u00eencheierea lucr\u0103rilor agricole, cea mai mare parte a p\u0103rin\u0163ilor \u00ee\u015fi trimiteau regulat copiii la \u015fcoal\u0103. C\u0103tre timpul ar\u0103tat \u015fcolile erau asigurate cu lemne pentru foc. \u00cen acest sens men\u0163iona \u015fi ajutorul de subprefect al plasei Nisporeni, care la 11 noiembrie 1922 a vizitat localitatea sa de re\u015fedin\u0163\u0103: \u201e\u015ecolile \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursurile regulat. Combustibilul pentru iarn\u0103 s-a adus \u00een toate \u015fcolile\u201d din comun\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen \u015fcoli se efectua \u015fi o munc\u0103 cultural\u0103 ampl\u0103 \u00een r\u00e2ndurile adul\u0163ilor. La 7 februarie 1923 subprefectul plasei men\u0163iona c\u0103 \u201e\u015fcolile \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursurile \u00een mod regulat \u015fi odat\u0103 cu \u00eenceperea vacan\u0163ei (de iarn\u0103 \u2013 n.n.) cursurile culturale \u015fi-au (re)luat activitatea. \u015ecolile de adul\u0163i func\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod regulat \u00een toate comunele \u015fi sunt frecventate de foarte mul\u0163i locuitori\u201d. Iar la 6 martie 1923 el a prezentat prefecturii dou\u0103 adeverin\u0163e de primire a medaliilor \u201eCrucea Serviciului Credincios\u201d semnate de dl Ioni\u0163\u0103, pre\u015fedintele volostei Nisporeni, \u015fi de dl Grigore Dulepa, secretar.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La 2 august 1923 comunitatea rural\u0103 Nisporeni a decis ca prim\u0103ria s\u0103 utilizeze 45 de mii de lei \u00een vederea construirii ori cump\u0103r\u0103rii unui local pentru \u015fcoala medie din localitate. De asemenea, ea a hot\u0103r\u00e2t ca 8\u00a0200 de lei s\u0103 fie utiliza\u0163i pentru \u00eenchirierea unui local \u015fi achizi\u0163ionarea mobilierului necesar pentru \u015fcoala de fete din localitate, care urma s\u0103 se deschid\u0103 \u00een cur\u00e2nd. Primarul Vasile Robu trebuia, de asemenea, s\u0103 transfere banii aloca\u0163i comitetelor \u015fcolare respective pentru a le gestiona, adic\u0103 s\u0103 efectueze cheltuielile necesare.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen 1923, la Nisporeni au fost \u00eenregistrate mai multe institu\u0163ii culturale. Printre acestea au fost nominalizate o \u015fcoal\u0103 medie, 4 \u015fcoli primare, un spital de stat, farmacie, medic de plas\u0103, moa\u015f\u0103 de circumscrip\u0163ie, medic veterinar, agent veterinar, 2 biserici ortodoxe \u015fi 2 sinagogi. \u00cen Nisporenii de Jos se afla biserica \u201eSf. Voievozi\u201d, ridicat\u0103 \u00een 1817 din piatr\u0103 \u00een locul uneia din lemn care se ruinase. \u00cen Nisporenii de Sus se afla biserica \u201eSf. Voievozi\u201d, ridicat\u0103 \u00een 1864 din piatr\u0103. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La 25 ianuarie 1924, dr. C. Angelescu, titularul Ministerului Instruc\u0163iunii, Cultelor \u015fi Artelor din Rom\u00e2nia scria: \u201e\u015ecoala \u015fi biserica sunt st\u00e2lpii pe care se realizeaz\u0103 tr\u0103inicia unui popor. Ele trebuie s\u0103 p\u0103streze arca vertical\u0103 a intereselor statului \u015fi s\u0103 se confunde cu scopul \u015fi speran\u0163a neamului, de aici \u2013 \u015fi rolul lor de ap\u0103rare, de st\u0103vilar \u00eempotriva tuturor curentelor de destr\u0103mare na\u0163ional\u0103, de straj\u0103 neadormit\u0103 la p\u0103strarea \u015fi ap\u0103rarea patrimoniului na\u0163ional\u201d. \u00cen continuare, oficialul explic\u0103 importan\u0163a legii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului recent adoptat\u0103, la elaborarea c\u0103reia el \u00ee\u015fi adusese obolul: \u201eLegea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din 1924 d\u0103 cea mai larg\u0103 latitudine \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului ca s\u0103 mai adauge de la el, cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul organelor \u015fcolare \u015fi altceva nou, necesar vie\u0163ii locale, chiar dac\u0103 aceasta lipse\u015fte din programa analitic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar prevede \u015fcoal\u0103 primar\u0103 integral\u0103 cu 7 clase \u015fi \u015fapte ani de studii\u2026 Numai acei elevi cap\u0103t\u0103 titlul de absolven\u0163i ai \u015fcolii primare, care absolv\u0103 cele 7 clase complete\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen ace\u015fti ani s-a schimbat pu\u0163in \u015fi componen\u0163a corpului didactic din Nisporeni. O parte din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori au plecat de la \u015fcolile din Nisporeni, fiind \u00eenlocui\u0163i cu alte persoane. \u00cen anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1923\/1924 au fost \u00eenregistra\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii Moro\u015fanu Vasile, \u0162upa M., \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarele Blanc Ana, Cameneva Maria, Dodul A., Lvovschi Sofia, Popova E., Zubova Elena. \u00cen acela\u015fi an au mai fost \u00eenregistra\u0163i preo\u0163ii parohi Lvovschi Iulian, Dodul \u015etefan, medicul Blanc Efimie.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cens\u0103 num\u0103rul intelectualilor din localitate era cu mult mai mare. \u00cen 1925\/1926 au fost \u00eenregistra\u0163i avoca\u0163ii Darie I. F. \u015fi Movil\u0103 Petru. Din personalul medical din Nisporeni, \u00een afar\u0103 de Blanc mai sunt nominaliza\u0163i medicul-veterinar Platonov, moa\u015fele Derevici Maria, Petra\u015fcu Valentina, Radzivil Elena \u015f.a..<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La 24 aprilie 1924, subprefectura plasei Nisporeni a abordat \u00een fa\u0163a prefecturii chestiunea inaugur\u0103rii unei \u015fcoli de meserii: \u201e\u00cen raza subprefecturii este nevoie de a se \u00eenfiin\u0163a o \u015fcoal\u0103 de munc\u0103 (de meserii \u2013 n.n.) \u00een comuna Nisporeni, comuna cea mai mare din plas\u0103, \u00eens\u0103 nu avem local\u2026 V\u0103 rug\u0103m a interveni\u2026 ca pe l\u00e2ng\u0103 \u015fcoala medie din comuna Nisporeni s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze, cel pu\u0163in, o clas\u0103 sau dou\u0103 de meserii neg\u0103sindu-se un alt local separat pentru \u015fcoala de munc\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Revenind la comitetul \u015fcolar din comun\u0103, men- \u0163ion\u0103m c\u0103 la 24 iunie 1924 \u00een Monitorul oficial a fost promulgat\u0103 legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, al c\u0103rui articol 162 prevedea c\u0103 \u00een sarcina comunei \u015fi a acestui comitet se afla: a) A construi, a repara \u015fi a \u00eentre\u0163ine localul de \u015fcoal\u0103 \u015fi locuin\u0163a directorului; b) A dota \u015fi \u00eentre\u0163ine mobilierul \u015fcolar; c) A \u00eenzestra \u015fcoala cu materiale didactice; 4) A \u00eengriji de cur\u0103\u0163enie, \u00eenc\u0103lzire \u015fi iluminatul localurilor \u015fcolilor \u015fi \u00eenc\u0103lzirea locuin\u0163ei directorului; 5) A da sumele necesare pentru cheltuielile m\u0103runte de cancelarie \u015fi a procura registrele \u015fi imprimantele obligatorii; 6) A pl\u0103ti oamenii de serviciu necesari; 7) A ajuta \u015fcolarii s\u0103raci, d\u00e2ndu-le c\u0103r\u0163i, haine, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd cantine \u015fcolare.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Din acest document important se vede limpede c\u0103 statul rom\u00e2n, adopt\u00e2nd legea despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar obligatoriu, a pus \u00een sarcina organelor administrative locale obliga\u0163ia de a asigura \u015fcoala cu tot ce este necesar pentru activitatea ei, de la ridicarea cl\u0103dirii acesteia p\u00e2n\u0103 la remunerarea servitoarei \u015fi cump\u0103rarea materialelor didactice. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: elevii din familiile socialmente vulnerabile erau asigura\u0163i cu mas\u0103 \u015fi c\u0103mine. Aceasta infirm\u0103 miturile istoriografiei sovietice c\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 acces la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 aveau doar copiii din familiile \u00eenst\u0103rite.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Unii din locuitorii satului Nisporeni f\u0103ceau parte din Comitetul \u015fcolar jude\u0163ean. La 19 decembrie subprefectura plasei Nisporeni ruga prefectura jude- \u0163ean\u0103 ca deputatul E\u0163cu Gheorghe \u201e\u2026s\u0103 se prezinte la \u015fedin\u0163a acestui Comitet \u00een ziua de 22 decembrie a. c. … \u00een localul zemstvei jude\u0163ene\u2026\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Prim\u0103riile, fiind responsabile de lucr\u0103rile de repara\u0163ie a localurilor \u015fcolare, erau supravegheate de autorit\u0103\u0163ile de stat superioare. La 7 octombrie Ion D\u0103nil\u0103 men\u0163iona c\u0103 \u201e\u015fcolile \u015fi-au \u00eenceput cursurile, \u00een afar\u0103 de \u015fcoala din Nisporenii de Jos, care cere repara\u0163ie\u2026P\u00e2n\u0103 la finele acestei luni (urmeaz\u0103 \u2013 n.n.) s\u0103 se termine repara\u0163iile \u015fi (\u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u2013 n.n.) s\u0103 \u00eenceap\u0103 cursurile\u2026 Bisericile sunt \u00een bun\u0103 stare, afar\u0103 de cea din Nisporenii de Jos, care este \u00een repara\u0163ii, \u00eens\u0103 peste pu\u0163in timp se va termina. Clerul \u00ee\u015fi face datoria\u201d .<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0C\u0103tre anul 1925 se ameliorase situa\u0163ia din \u015fcoli, cel pu\u0163in, \u00een timpul iernii elevii frecventau regulat lec\u0163iile. La 4 februarie 1925 subprefectura relata: \u201e\u015ecolile \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursul regulat, to\u0163i copiii \u00eenscri\u015fi au urmat cursurile, frecventeaz\u0103 regulat (lec\u0163iile \u2013 n.n.) la \u015fcoal\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii depun toat\u0103 st\u0103ruin\u0163a pentru \u00eenv\u0103\u0163area copiilor de la sate\u201d. \u00cens\u0103 cu \u00eenceperea lucr\u0103rilor de prim\u0103var\u0103 situa\u0163ia se modific\u0103 radical. La 7 aprilie 1925 subprefectura relata deja cu \u00eengrijorare: \u201e\u2026Copiii \u00eenscri\u015fi la \u015fcoal\u0103 nu urmeaz\u0103 regulat acele cursuri, fiind sustra\u015fi de p\u0103rin\u0163i pentru muncile agricole. Dirigin\u0163ii \u015fcolilor au luat m\u0103suri pentru amendarea p\u0103rin\u0163ilor care nu-\u015fi trimit copiii regulat la \u015fcoal\u0103, din care cauz\u0103 primim dese reclama\u0163iuni din partea p\u0103rin\u0163ilor amenda\u0163i. Am luat m\u0103- suri de propagand\u0103 pentru p\u0103rin\u0163ii elevilor pentru a-\u015fi trimite copiii regulat la \u015fcoal\u0103\u201d. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Din unele informa\u0163ii lapidare se poate constata faptul c\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor mature se \u00eent\u00e2lneau oameni care sub ocupa\u0163ia imperial\u0103 rus\u0103 n-au frecventat \u015fcoala, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd analfabe\u0163i. Ace\u015ftia erau, cu prioritate, din familiile socialmente vulnerabile. Spre exemplu, din cei 68 de capi de familie, care \u00een luna august 1925 au primit porumb ca ajutor material, s-au isc\u0103lit doar Iancu Clinberg de origine ebraic\u0103, restul pun\u00e2ndu-\u015fi amprentele degetelor. La fel a f\u0103cut-o \u015fi unul din membrii comitetului de aprovizionare.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen Nisporeni se construiau localuri noi pentru \u015fcoli. La 26 februarie 1926 prefectura jude\u0163ului L\u0103pu\u015fna raporta superiorilor c\u0103 \u201e\u00een ultimii 4 ani (1922 \u2013 1925) \u00een satul Nisporeni a \u00eenceput s\u0103 se construiasc\u0103 o \u015fcoal\u0103 cu 4 ani de clas\u0103, o cancelarie \u015fi locuin\u0163a pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. P\u00e2n\u0103 la \u00eentocmirea raportului s-a cerut piatr\u0103, dar \u00eenc\u0103 nu a \u00eenceput lucrul\u201d de construire a obiectelor men\u0163ionate.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne acordau o aten\u0163ie special\u0103 celebr\u0103rii s\u0103rb\u0103torilor na\u0163ionale \u015fi de an. La 16 decembrie 1925, \u00een Nisporeni a sosit prefectul jude\u0163ului L\u0103pu\u015fna Mihai Vuia, care i-a convocat pe to\u0163i func\u0163ionarii \u015fi intelectualii locali \u015fi au \u201ehot\u0103r\u00e2t de comun acord pentru formarea pomului de Cr\u0103ciun, la care va lua parte \u00eentreaga inteligen\u0163\u0103 din raionul plasei Nisporeni, cum \u015fi \u015fcolile \u015fi \u00eentreaga popula\u0163ie din comuna Nisporeni, s-a fixat ziua de 29 decembrie a.c. pentru s\u0103rb\u0103toarea pomului de Cr\u0103ciun\u201d. Pe parcursul vizitei s-a constatat faptul c\u0103 preotul Lvovschi a cerut lui Dumitru Ion Tulbure tax\u0103 de cununie 120 lei, dup\u0103 care a mai cerut \u00eenc\u0103 400 lei pentru acela\u015fi serviciu divin. S-a decis ca reclamantul s\u0103 fie cununat \u00een prima duminic\u0103 dup\u0103 Cr\u0103ciun, urm\u00e2nd ca acest caz s\u0103 fie adus la cuno\u015ftin\u0163a arhiepiscopului. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torii s-au pl\u00e2ns c\u0103 unii \u201elocuitori \u00eei tulbur\u0103 \u00een exerci\u0163iul func\u0163iunii lor. S-a dat ordin \u015fefului de sec\u0163ie \u015fi primarului a lua m\u0103suri legale contra acestor locuitori\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen lista aleg\u0103torilor din 27 septembrie 1925 au fost inclu\u015fi \u015fi c\u00e2\u0163iva reprezentan\u0163i ai clerului \u015fi intelectualit\u0103\u0163ii locale, cum ar fi preotul Lvovschi Iulian \u2013 64 de ani, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii Lvovschi Trofim \u2013 37, Albu Andrei \u2013 41, agentul veterinar Magher I. D. \u2013 50, mediculveterinar Platonov Theofant \u2013 43, agentul sanitar Radzvil Toader \u2013 40, haham (capul comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti) \u015eehtman Alter \u2013 60, c\u00e2nt\u0103re\u0163ul Tent Toader \u2013 28. Din lista prezentat\u0103 aici \u015fi ceva mai jos se vede limpede, c\u0103 intelectualitatea din localitate era format\u0103 din reprezentan\u0163ii diferitelor domenii, comunit\u0103\u0163i etno-religioase \u015fi v\u00e2rste, at\u00e2t tinere c\u00e2t \u015fi \u00een etate.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen localitate se afla un spital pentru tratarea oamenilor din comun\u0103 \u015fi din localit\u0103\u0163ile apropiate. \u00centr-un proces-verbal din 31 august pretorul Gheorghe Pi\u0163igoi men\u0163iona c\u0103 \u201e\u00een comun\u0103 este un spital cu 25 paturi bugetare. Cazuri de boli epidemice nu sunt. \u00cen spital sunt c\u00e2\u0163iva bolnavi care urmeaz\u0103 tratamentul pentru diferite boli cronice\u201d. Acela\u015fi lucru a men\u0163ionat pretorul \u015fi peste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, mai ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 bolnavii erau hr\u0103ni\u0163i bine.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen lista aleg\u0103torilor din 1927 au fost men\u0163iona\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii Donicu\u0163 \u015et. Fluor (n\u0103scut \u00een 1894), Gu\u0163u Andrei Nic. (1895), Toma Cosma Constantin (1901), Albu Andrei (1886), Vintilescu Corneliu (1901), medicul Blanc Efimie Moise (1869), preo\u0163ii Dodul \u015etefan Vas. (1867), Lvovschi Iulian Prof. (1861), studentul Dodul Andrian \u015et. (1902), muzicantul Mititel Toader (1876), agentul veterinar Magher Ion N. (1876), c\u00e2nt\u0103re\u0163ul Iahu Ion Vas. (1881).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Vara, c\u00e2nd elevii se aflau \u00een vacan\u0163\u0103, se efectuau lucr\u0103ri de repara\u0163ii \u00een cl\u0103dirile \u015fcolilor. \u00centr-un proces-verbal din 13 septembrie pretorul Gheorghe Pi\u0163igoi relata: \u201e\u015ecolile nu func\u0163ioneaz\u0103, elevii fiind \u00een vacan\u0163a de var\u0103. Dl primar va da tot concursul ca\u2026 s\u0103 se fac\u0103 repara\u0163iile necesare pentru localurile \u015fcolii. Sume pentru construirea localurilor de \u015fcoal\u0103 nu sunt prev\u0103zute \u00een bugetul comunal\u201d. La 6 octombrie pretorul cerea prim\u0103riei s\u0103 \u00eenceap\u0103 c\u0103ratul pietrei pentru construirea localului nou de \u015fcoal\u0103. La 11 noiembrie Gheorghe Pi\u0163igoi men\u0163iona c\u0103 \u015fcolile func\u0163ionau \u201e\u00een mod regulat cu un num\u0103r de 545 copii de \u015fcoal\u0103\u201d. \u00cens\u0103 pretorul \u00een continuare cerea s\u0103 fie accelerat c\u0103ratul pietrei \u00een vederea ridic\u0103rii unui nou local de \u015fcoal\u0103. Gheorghe Pi\u0163igoi, revenind la acest subiect la 2 decembrie 1927, cerea primarului s\u0103 intensifice eforturile prim\u0103riei \u00een vederea c\u0103ratului pietrei pentru \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00cen fiecare an, \u00een bugetul comunal erau prev\u0103zu\u0163i bani pentru sus\u0163inerea activit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi culturii. Bugetul comunal pentru anul financiar 1927\/1928, spre exemplu, prevedea cheltuieli pentru \u00eentre\u0163inerea \u015fcolii de meserii (76 094 lei), pentru serb\u0103rile na\u0163ionale (16\u00a0 196 lei), pentru procurarea costumului na\u0163ional (5 810 lei), contribu\u0163iunile comitetului \u015fcolar pentru \u00eentre\u0163inerea public\u0103 14 % din totalul veniturilor ordinare (23\u00a0340 lei) \u015f.a..<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen 1929 a ap\u0103rut posibilitatea transmisiei la Nisporeni a programelor de radiodifuziune. \u00cen ziua de 5 martie a acestui an prim\u0103ria s-a adresat preturii cu rug\u0103mintea de \u201ea interveni pe l\u00e2ng\u0103 prefectura jude- \u0163ului L\u0103pu\u015fna ca s\u0103 se aprobe instalarea unui aparat de radio ce se \u00eentrebuin\u0163a numai pentru propagande culturale. Totodat\u0103, avem onoarea a v\u0103 raporta c\u0103 aparatul este cump\u0103rat de un grup de intelectuali din localitate\u201d. Demersul sus\u0163inut de pretur\u0103 a ajuns la prefectur\u0103, care la 8 aprilie 1929 a r\u0103spuns pozitiv la dolean\u0163ele intelectualilor din Nisporeni de a avea \u00een comun\u0103 un aparat de radio autorizat: \u201eAprob\u0103m prim\u0103riei comunei Nisporeni instalarea unui aparat de radio \u00een condi\u0163iunea s\u0103 aib\u0103 autoriza\u0163iunea oficiului po\u015ftal Chi\u015fin\u0103u\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0La 14 iulie 1929, la Nisporeni a avut loc o \u015fez\u0103toare cultural\u0103 \u015fi de propagand\u0103 na\u0163ional\u0103 cu intrare gratuit\u0103 a Asocia\u0163iei Culturale \u201eAstra Basarabean\u0103\u201d. Ea f\u0103cea parte dintr-o serie de 67 de \u015fez\u0103tori culturale \u015fi de propagand\u0103 na\u0163ional\u0103 din jude\u0163ul L\u0103pu\u015fna.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Ini\u0163iative de ordin cultural veneau \u015fi din partea minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din comun\u0103. La 21 decembrie prefectura scria preturii c\u0103 \u00een aceea\u015fi zi a primit o peti\u0163iune \u201e\u2026prin care dl Erihin \u015eafer, locuitor din comuna Nisporeni, rug\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 binevoi\u0163i a ne da avizul Dumneavoastr\u0103 at\u00e2t asupra cererii de fa\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi asupra hot\u0103r\u00e2rii locuitorilor din acea comun\u0103\u201d. Dup\u0103 c\u00e2te se poate vedea, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne erau deschise, fiind gata s\u0103 sus\u0163in\u0103 inten\u0163iile reprezentan\u0163ilor popula\u0163iei majoritare, c\u00e2t \u015fi ale minorit\u0103- \u0163ilor na\u0163ionale, de a diversifica formele de manifestare cultural\u0103 din localitate.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen a\u015fa mod, dup\u0103 zece ani de administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103, via\u0163a cultural\u0103 din Nisporeni, ca \u015fi din alte localit\u0103\u0163i ale Basarabiei, a intrat \u00een normalitate. Reprezentan\u0163ii fiec\u0103rei etnii din regiune puteau s\u0103 se dezvolte \u00een condi\u0163ii na\u0163ionale fire\u015fti, nefiind \u00eencorsetate de politici rigide de sorginte imperiale.<\/p>\n

Dr. hab. Ion CHIRTOAG\u0102 Institutul de Istorie al A\u0218M<\/p>\n

Sursa:\u00a0Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 1918 autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au promovat o politic\u0103 de unificare administrativ\u0103, social\u0103 \u015fi culturalspiritual\u0103 a localit\u0103\u0163ilor din noile provincii, inclusiv din Basarabia, cu vechiul regat. Sugestiv \u00een acest sens este exemplul localit\u0103\u021bii Nisporeni. Aici a fost introdus\u0103 limba popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti majoritare \u00een administra\u0163ie, \u015fcoli, biseric\u0103 \u015f.a.<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[8,9,168,15,77,78,17,19,20,167,21],"class_list":{"0":"post-480","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-uncategorized","7":"tag-casa-de-cultura-nisporeni","8":"tag-casa-nationala-nisporeni","9":"tag-judetul-lapusna","10":"tag-nisporeni","11":"tag-nisporeni-moldova","12":"tag-nisporeni-romania","13":"tag-nisporeni1618","14":"tag-perioada-interbelica-basarabia","15":"tag-perioada-interbelica-nisporeni","16":"tag-plasa-nisporeni","17":"tag-romania-nisporeni","18":"czr-hentry"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=480"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/480\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeunisporeni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}